PARLAMENTUL ROMANIEI 1990 – 2012. Cele șase legislaturi postdecembriste

In 9 decembrie 2012, romanii iși aleg cel de-al șaptelea Parlament, dupa evenimentele din 1989.

 

 

In total, incepand cu 1990, romanii si-au ales reprezentantii parlamentari de șase ori, astfel ca in ultimii 22 de ani s-au derulat șase legislaturi parlamentare, incluzand-o si pe cea actuala.

Primul parlament a fost ales in 1990, pentru un mandat de 2 ani; nu exista un prag electoral, asa ca in Parlament au intrat 28 de formatiuni politice (inclusiv 11 minoritati) in Adunarea deputatilor, iar in Senat, 7 formatiuni.

Al doilea parlament, in ordine istorica, ales in urma scrutinului din 1992, a fost primul in ordine constitutionala (prima Constitutie postdecembrista a fost adoptata in 1991).

Alegerea celui de-al treilea parlament, in 1996, a avut o insemnatate politica deosebita, prin realizarea primei alternante la putere de dupa 1989.

Alegerile parlamentare din 2008 au fost primele separate de alegerile prezidentiale si primele in care a functionat votul uninominal

Prezenta totala la vot la alegerile parlamentare a fost: 1990 – 86,2%, 1992 – 76,3%, 1996 – 76%, 2000 – 65,3%, 2004 – 58,5%, 2008 – 39,2%.

 

Legislatura 1990-1992

 

Prima intalnire consacrata dezbaterii proiectului Legii Electorale elaborat de Comisia Constitutionala, Juridica si pentru Drepturile Omului a Consiliului Frontului Salvarii Nationale a avut loc la 27 ianuarie 1990.

Primele alegeri generale, parlamentare si prezidentiale, din Romania, dupa Revolutia din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990.

Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990 - Parlamentul era ales prin vot proportional, pe liste de partid, fara existenta unui prag electoral.

A fost posibila intrarea in Parlament a nu mai putin de 28 de formatiuni politice la Adunarea Deputatilor (dintre care 11 apartinand unor minoritati nationale) si 7 la Senat.

S-a manifestat un dezechilibru accentuat intre castigatorul alegerilor, FSN (67,53% din numarul total de mandate de parlamentar) si celalalte formatiuni.

Doar UDMR si PNL mai detineau o anumita pondere parlamentara de cate 7,34% fiecare.

 

Structura primului parlament postcomunist

 

In urma alegerilor din mai 1990, se revenea la formula traditionala de Parlament bicameral. Adunarea Deputatilor si Senatul au fost alese in cele 41 de circumscriptii electorale din tara, prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat: 515 membri in total – 396 deputati (385 alesi si 11 desemnati de minoritatile nationale) si 119 senatori (118 reprezentand o formatiune politica si unul, independent).

Senat: 7 formatiuni politice: FSN (67,02% din voturile valabil exprimate), UDMR (7,2% din voturi), PNL (7,065 din voturi), PNTCD (2,50% din voturi), MER (Miscarea Ecologista din Romania) (2,45% din voturi), A.U.R – Partidul de Uniune Nationala a Romanilor din Transilvania si Partidul Republican (2,12%), PER (1,38% din voturi)

Adunarea Deputatilor: 17 formatiuni politice si 11 minoritati – in total: 28: FSN (66,31% din voturile valabil exprimate), UDMR (7,23% din voturi), PNL (6,41% din voturi), MER (2,62% voturi), PNTCD (2,56% din voturi), AUR (2,12% din voturi), PDAR (1,83% din voturi), PER (1,69% din voturi), Partidul Socialist Democratic Roman (1,05% din voturi), Partidul Social Democrat Roman (0,53% din voturi), Gruparea Democratica de Centru (0,48% din voturi), Partidul Democrat al Muncii (0,38% din voturi), Partidul Lider-Schimbist (0,34% din voturi), Partidul Reconstructiei Nationale din Romania (0,32% din voturi), Partidul Tineretului Liber Democrat din Romania (0,32% din voturi), Uniunea Liberala "Bratianu" – 17 formatiuni (0,27% din voturi) + 11 minoritati.

 

 

Consecinta guvernamentala a acestui structuri politice a Parlamentului a fost constituirea, la 28 iunie, a guvernului monocolor majoritar condus de Petre Roman, liderul oficial al FSN. Guvernul a fost investit cu 330 de voturi pentru si 11 impotriva. Totusi, 15 luni mai tarziu, in conditii sociale si politice tensionate, experienta romaneasca a guvernului monocolor majoritar s-a incheiat, guvernul Roman fiind inlocuit cu guvernul condus de Theodor Stolojan format din reprezentantii FSN, PNL, MER si PDAR.

Durata mandatului acestui prim Parlament de dupa Revoltie a fost de doi ani – 1990-1992

a functionat ca Adunare Constituanta.

Senatorii si deputatii alesi s-au intrunit, pentru prima oara, in sedinte separate de lucru, la 9 iunie 1990.

Conducerile celor doua Camere au fost alese la 18 si la 19 iunie 1990: Alexandru Barladeanu – presedintele Senatului, respectiv Dan Martian – presedintele Adunarii Deputatilor. Primul Parlament a elaborat legea fundamentala; Constitutia a fost adoptata la 21 noiembrie 1991 si aprobata prin referendum national la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativa: 77,3%; Constitutia a functionat din 1991 pana in octombrie 2003.

 

Legislatura 1992-1996

 

Al doilea parlament postcomunist a fost ales la 27 septembrie 1992. S-a constituit in conditii juridice si politice schimbate, fata de primul parlament: sistemul de partide a suferit modificari importante, prin apartia Conventiei Democrate, in septembrie 1991 si prin scindarea Frontului Salvarii Nationale, in martie 1992.

Legea electorala, elaborata dupa adoptarea Consitutitiei, impunea in premiera un prag electoral de 3%. Norma de reprezentare parlamentara a fost modificata, ceea ce a dus la redimensionarea camerelor prin reducerea locurilor la deputati (de la 396, la 328) si cresterea locurilor la Senat (de al 119, la 143) – numarul mandatelor s-a redus cu 8,5%, ajungand la 471.

in ceea ce proveste reprezentarea speciala, s-a acordat un mandat de deputat pentru fiecare dintre organizatiile minoritatilor nationale recunoscute oficial care nu depaseau pragul electoral – numarul organizatiilor minoritatilor nationale reprezentate in Camera Deputatilor a fost de 13.

Parlament ales pentru un mandat de 4 ani

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului au fost alesi la 28 octombrie 1992: Oliviu Gherman – Senat, si Adrian Nastase – Camera Deputatilor.

 

Senat – 7 formatiuni politice – 143 de mandate: FDSN a obtinut 49 si a intrunit 28,29% din totalul voturilor valabil exprimate; CDR, 34 de mandate si 20,16%; FSN, 18 si 10,38%; PUNR, 14 si 8,12%; UDMR, 12 si 7,58%; PRM, 6 si 3,85%; PDAR, 5 si 3,13%; PSM, 5 si 3,19%.

Camera Deputatilor – 7 formatiuni politice + 13 minoritati - cele mai multe mandate din cele 328 au revenit tot FDSN, 117, care a obtinut 27,71% din totalul voturilor valabil exprimate, restul fiind repartizate astfel: CDR, 82 si 20,01%; FSN, 43 si 10,18%; PUNR, 30 si 7,71%; UDMR, 27 si 7,45%; PRM, 16 si 3,89%; PSM, 13 si 3,04%.

PDAR nu a putut accede si in Camera Deputatilor pentru ca a obtinut 2,998% din totalul voturilor valabil exprimate, situandu-se sub pragul electoral de 3%.

 

In lipsa unui partid majoritar absolut in mandate, majoritatea parlamentara s-a constituit prin asocierea mai multor partide, fara insa ca aceasta asociere partidista sa fie regasita si in coalitia guvernamentala.

In legislatura 1992-1996 a functionat un guvern minoritar, format din FDSN, in principal, si PUNR.

De-a lungul celor patru ani de mandat, guvernul Vacaroiu a rezistat celor 4 motiuni de cenzura depuse de Opozitie, dar a trecut si prin 7 remanieri care i-au modificat componenta in proportie de 50%.

 

Legislatura 1996 – 2000

 

In 1996, pe 3 noiembrie, a fost ales al treilea parlament posdecembrist. in urma scrutinului, s-a produs, pentru prima oara dupa 1989, alternanata la guvenare, Conventia Democrata Romana impreuna cu Uniunea Social Democrata si UDMR formand noul legislativ.

Parlamentul din noiembrie 1996 a fost format din 343 de deputati (328 alesi si 15 desemnati de minoritatile nationale) si 143 de senatori.

Desi fata de alegerile precedente, din 27 septembrie 1992, pragul de voturi necesar accederii in Parlament a ramas nemodificat, de 3%, numarul formatiunilor intrate in cursa electorala a scazut, fie din cauza fuzionarii partidelor sau a formarii de noi aliante, fie in virtutea Legii partidelor politice 27/1996.

 

Senat – 6 formatiuni politice: CDR si-a adjudecat 53 de mandate (30,70% din totalul voturilor valabil exprimate); PDSR, 41 de mandate (23,08%); USD, 23 (13,16%); UDMR, 11 (6,81%); PRM, 8 (4,54%); PUNR, 7 (4,22%). Sub pragul electoral de 3% s-au aflat PS, care a obtinut 2,26% din voturi, PSM - cu 2,16%, ANL - cu 1,92%, PPR - cu 1,45% si PSMR - cu 1,33%.

Camera Deputatilor – 6 formatiuni politice + 15 minoritati - din totalul mandatelor, 122 au revenit CDR (30,17% din totalul voturilor valabil exprimate); PDSR - 91 (21,52%); USD - 53 (12,93%); UDMR - 25 (6,64%); PRM - 19 (4,46%); PUNR - 18 (4,36%). La acestea s-au adaugat, potrivit prevederilor Constitutiei, cele 15 mandate acordate organizatiilor minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara, care au obtinut cel putin 5% din numarul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat.

Sub pragul de 3%, s-au situat: PS - 2,29%, PSM - 2,15%, candidati independenti - 2,03%, PPR - 1,74%, PSMR - 1,73% si ANL – 1,57%.

 

In 27 noiembrie 1996 a fost aleasa conducerea celor doua Camere ale Parlamentului: Petre Roman (PD), la Senat, si Ion Diaconescu (PNTCD), la Camera Deputatilor.

In aceasta legislatura au functionat 3 guverne (Ciorbea, Vasile, Isarescu), toate bazate pe aceeasi majoritate parlamentara initiala si avand aceeasi compozitie politica, exceptie fiind faptul ca cel de-al treilea a fost condus de un premier independent.

Au fost depuse, per total, 3 motiuni de cenzura, toate respinse de Parlament, iar fiecare guvern a trecut prin cel putin o remaniere.

 

Legislatura 2000-2004

 

Scrutinul pentru cel de-al patrulea Parlament postdecembrist a marcat revenirea la putere a actualului PSD (atunci numit PDSR), varful de forma electorala pentru PRM, dar si sfarsitul politic al CDR.

Pentru alegerile din 2000, a fost impus un prag de 5% pentru partide si unul special pentru coalitii de mininum 8% si maximum 10%.

Numarul mandatelor de senatori si deputati a fost redus cu 4; astfel, Senatul a avut 140 de mandate, fata de 143 in legislatura 1996-2000, iar Camera Deputatilor – 327, fata de 328 anterior; numarul de mandate de parlamentari – senatori si deputati – a fost stabilit potrivit normei de reprezentare prevazute in legea electorala, in functie de numarul locuitorilor fiecarui judet si din Capitala.

Parlamentul ales la 26 noiembrie 2000 a avut 345 de deputati (327 alesi si 18 desemnati de organizatiile minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara) si 140 de senatori

in ceea ce priveste minoritatile nationale, pentru ca o astfel de organizatie sa fie reprezentata trebuia sa intruneasca cel putin 5% din numarul de voturi necesare validarii unui mandat de deputat (cateva mii).

Dintre cele 88 de formatiuni politice, aliante si organizatii ale minoritatilor nationale care au depus liste electorale, dupa alegerile de la 26 noiembrie, au intrat in parlament doar cinci forte politice.

 

Camera Deputatilor - PDSR a obtinut 155 de mandate (44,93%), PRM a obtinut 84 de mandate (24,35%), PD a obtinut 31 de mandate (8,99%), PNL 30 de mandate (8,70%), UDMR a obtinut 27 de mandate (7,83%), iar minoritatile au obtinut 18 mandate (5,22%).

Senat - PDSR a obtinut 65 de mandate, reprezentand 46,43% din totalul de 140 de mandate, PRM a obtinut 37 de mandate (26,43%), PD a obtinut 13 mandate (9,29%), PNL a obtinut 13 mandate (9,29%) iar UDMR 12 mandate (8,57%).

Pe durata mandatului de patru ani, conducerea celor doua Camere ale Parlamentului a fost asigurata de Nicolae Vacaroiu (PDSR) - la Senat, ales la 18 decembrie 2000, si Valer Dorneanu (PDSR) - la Camera Deputatilor, ales la 15 decembrie 2000.

 

in 28 decembrie, Parlamentul a investit Guvernul premierului Adrian Nastase, liderul PDSR, cu 314 voturi pentru si 145 impotriva. Fara ca impotriva sa sa fi fost depusa vreo motiune de cenzura, guvernul a trecut prin patru remenieri, prima insemnand si restructurarea cabinetului de la 24 la 14 posturi. in legislatura 2000-2004, Constitutia Romaniei a fost revizuita.

 

Legislatura 2004-2008

 

Alegerile generale din 2004 s-au derulat in contextul pregatirilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Scrutinul s-a desfasurat intr-un cadru legal nou, marcat de revizuirea Constitutiei, in 2003, si de modificari aduse legislatiei electorale.

A fost ultima oara, dupa 1989, cand alegerile parlamentare s-au desfasurata in acelasi timp cu cele prezidentiale, deoarece conform Constitutiei, aprobata prin referendumul national de la 18-19 octombrie 2003, alegerile prezidentiale urma sa aiba loc din 5 in 5 ani, iar cele parlamentare din patru in patru ani.

Dintre cele 52 de formatiuni politice, partide, aliante si organizatii ale minoritatilor naionale care au depus liste electorale, dupa alegerile din 28 noiembrie, au intrat in Parlament doar 6 forte politice.

 

Senat - cele mai multe mandate au fost obtinute de Uniunea Nationala PSD+PUR, 57 la numar, care a intrunit 37,16%, respectiv 3.798.607 de voturi din totalul voturilor valabil exprimate, si de Alianta „Dreptate si Adevar” PNL-PD - 49 mandate (31,80%, 3 250 663 voturi valabil exprimate). PRM a obtinut 21 de mandate (13,64%, 1 394 698 voturi valabil exprimate), iar UDMR - 10 mandate (6,23%, 637 109 voturi valabil exprimate).

Camera Deputatilor - 132 de mandate au revenit Uniunii Nationale PSD+PUR, care a obtinut 36,80%, respectiv 3 730 352 voturi valabil exprimate; 112 de mandate, Aliantei „Dreptate si Adevar PNL -PD”, (31,48%, 3 191 545 voturi valabil exprimate); PRM - 48 mandate (12,99%, 1 316 751 voturi valabil exprimate); UDMR - 22 mandate (6,19%, 628 125 voturi valabil exprimate) + 18 organizatii ale minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara, care au obtinut cel putin 10% din numarul mediu de voturi exprimate pe tara, au primit cate un mandat de deputat.

 

Pe durata legislaturii au functionat doua guverne de coalitie, ambele conduse de liberalul Calin Popescu-Tariceanu, cel dintai suprapus peste majoritatea parlamentara postelectorala, iar celalalt compus numai din reprezentantii PNL si UDMR.

Primul cabinet Tariceanu a fost investit de Parlament pe 28 decembrie 2008 cu 265 de voturi pentru si 200 impotriva; cel de al doilea a primit la investitura, pe 3 aprilie 2007, 302 voturi pentru si 27 impotriva.

Niciuna din cele trei motiuni de cenzura la adresa premierului Tariceanu nu a avut succes, dar Guvernul a suferit dese schimbari, in mod deosebit in ultimii doi ani ai mandatului.

in aceasta legislatura au avut loc doua premiere parlamentare: schimbarea presedintelui Camerei Deputatilor (martie 2006) si suspendarea presedintelui Romaniei (aprilie-mai 2007)

 

Legislatura 2008 – 2012

 

Alegerile de la 30 noiembrie 2008, desfasurate si ele intr-un context modificat sub aspect juridic (inlocuirea votului plurinominal cu cel uninominal) si politic (desfacerea Aliantei PNL-PD), au produs cel mai echilibrat parlament minoritar din intreaga perioada postcomunista.

Sistemul electoral specific alegerilor din 30 noiembrie 2008 este considerat unul mixt, deoarece, desi au fost votate persoane, a fost pastrata proportionalitatea reprezentarii partidelor in legislativ. Astfel, fiecare partid a avut in Parlament un numar de reprezentanti corespunzator procentelor obtinute la nivelul intregii tari.

Alegatorii romani au votat uninominal 452 de parlamentari. O noutate adusa de scrutinul din 30 noiembrie 2008 a fost asa-numitul „vot alb”, considerat vot de protest.

Alegerile au generat, in premiera absoluta, diferentierea dintre castigatorul in voturi (PSD+PC) si castigatorul in mandate (PD-L).

Atunci s-a ajuns la reducerea reala la patru a actorilor politici, in Camera si Senat functionand cate un singur grup parlamentar al fiecaruia dintre acestia.

 

Senat - PDL a avut 51 de mandate, in timp ce Alianta PSD+PC a primit 49, pe cand la Camera Deputatilor democrat-liberalii au obtinut 115 de mandate cu 2228860 voturi, iar PSD+PC - 114 mandate in urma celor 2279449 voturi primite.

La momentul alegerilor, din Camera Deputatilor au mai facut parte reprezentantii PNL - 65 de mandate reprezentand 1279063 voturi, ai UDMR - 22 de mandate cu 425008 voturi si 18 noi deputati din partea minoritatilor nationale. Din Senat au mai facut parte 28 de reprezentanti ai PNL care au obtinut 1231029 voturi si 9 ai UDMR, cu 440449 voturi.Astfel, Alianta PSD+PC a devenit, dupa alegerile din 30 noiembrie 2008, a doua formatiune din Parlament, fiind calificata de seful statului, Traian Basescu, drept „castigatorul moral al alegerilor parlamentare”.

Alaturi de social-democrati au intrat in Parlament cinci membri ai Partidului Conservator, formatiune care a incheiat cu PSD o alianta politica, la 17 aprilie 2008. Scorul obtinut la alegeri i-a permis Aliantei PSD+PC sa formeze Guvernul impreuna cu Partidul Democrat-Liberal.

 

In 13 octombrie 2009, pentru prima oara in istoria sa de aproape doua decenii, parlamentul a aprobat o motiune de cenzura la adresa guvernului.

 

Acest Parlament a fost compus din cei mai multi traseisti, cei mai multi alesi cu dosare penale, primii parlamentari in functie trimisi in puscarie, a investit patru guverne, a adat jos doua - prin motiune de cenzura, a avut trei majoritati parlamentare diferite, a suspendat presedintele, a schimbat doi presedinti la Senat si unul la Camera, a experimentat greva parlamentara, a dat afara un parlamentar incompatibil la Camera si a mentinut unul la Senat, a aparat de perchezitie si arestare doi deputati (Ridzi si Pasat), a blocat anchetarea unui fost ministru (Borbely).

Copyright ©2012. Digi24
^ Inapoi sus